Un porumbel

…stătea pe o sîrmă într-o dimineață rece de ianuarie și privea curios mușuroiul de oameni care mișuna pe stradă. Avea chef de glume așa că luă la țintă un tînăr care stătea chiar sub el și se scremu bine. Proiectilul găinățesc zbură cîțiva metri prin aerul iernii și ateriză pe umărul drept al tînărului.

Acesta tocmai vorbea la telefon ușor iritat. Ziua nu începuse prea bine pentru el: furnizorul de internet și cablu TV îi tăiase macaroana pentru neplată, șefa de bloc îi ceru să achite niște taxe suplimentare și toate cele 3 bancomate de la care încercă să scoată bani erau defecte.

Termină conversația telefonică, își examină umărul bombardat și privi curios în sus. Porumbelul îi zîmbi șăgalnic pe sub mustăți gen ”te-am pictat, frate!”. Probabil că majoritatea s-ar fi enervat și mai tare în urma acestui afront. Tînărul însă începu să rîdă în hohote în timp ce-și curăța haina cu zăpadă.

Porumbelul era descumpănit și se gîndi că ar fi cazul să lanseze un al doilea atac mai masiv. Între timp tînărul de sub el scoase din nou la iveală telefonul și îl îndreptă în sus. ”Las că te pun eu pe blog” spuse el și apăsă pe ecran.

Porumbelul fu luat prin surprindere de acest contraatac supriză și găsi cu cale să spele putina. Tînărul de sub el își notă pe telefon o idee nouă de articol, urcă într-o mașină roșie și dispăru într-o direcție necunoscută…

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Scrie un răspuns

Scrie răspunsul pentru a comenta *