Moldova – ghid practic pe înţelesul tuturor

I love MoldovaDe fiecare dată cînd fac cunoştinţă cu cineva şi respectivul află că sînt origina(l)r din Basarabia, mai devreme sau mai tîrziu îmi pune aceleaşi întrebări. M-am cam săturat să răspund la fiecare în parte.

Am decis să scriu un articol care să conţină întrebările de bază care-mi sînt de obicei adresate şi răspunsurile la acestea. Aşa că în momentul în care cunosc o persoană nouă îi şi fac un copy – paste cu linkul articolului. Deci să purcedem:

  • Eşti din Moldova… din Republica Moldova?

Da. Din satul Cubani – localitatea care m-a dat lumii pe mine.

  • Cum e viaţa pe la voi?

Grea… dar frumoasă. Dacă ai vizitat Moldova măcar o dată, vrei să o faci din nou.

  • Cum vă descurcaţi cu comuniştii?

Destul de bine. Noi îi lăsăm să fure, ei ne lasă să trăim. Noi ne prefacem că muncim, ei se prefac că ne plătesc. Exact ca în România.

  • Ştii rusă?

Da. Am fost nevoit să învăţ ruseşte pe vremea cînd conduceam o reţea mafiotă în nordul ţării. Ne ocupam cu răchetul şi vînzarea de armament – chistoale, AK-uri, grenade etc. Le cumpăram din Transnistria şi le vindeam în Europa. Rusnacii nu ştiau deloc româneşte, prin urmare am fost nevoit să învăţ limba rusă. Apropo, îţi fac rost de un Kalaşnikov? Dau ieftin…

  • Cum ai ajuns tocmai în Baia Mare?

M-am hotărît să fug din ţară pentru că mă căutau nişte recuperatori cu hîrleţu şi ciubote de gumă. Am urcat într-un tren la nimereală şi m-am ascuns sub acoperiş împreună cu 10 pakistanezi şi 100 chinezi. Am stat ascunşi o zi pînă ne-am dat seama că trenul era defect. Am schimbat trenul… pe votcă şi ne-am ascuns în altul.

Am mers două zile şi două nopţi. În cele din urmă am coborît într-o gară. Am întrebat de un trecător unde mă aflu şi mi-a răspuns „nem to do rumano”. Clar. Am ajuns în Finlanda. „Nem Finlanda, nem!” mi-a zis iar trecătorul. „Dej!” Mi-am pus mîinile în cap. Am înjurat trenul foamei şi urcat în altul care întîmplător venea spre Baia Mare – oraşul unde se agaţă harta în cui.

  • Păi şi de ce ai rămas aici? De ce n-ai mers în altă parte?

Odată ajuns aici am întrebat de un trecător dacă mai există basarabeni în zonă. Ăla a ridicat din umeri şi m-a trimis la Universitatea de Nord. Acolo m-au luat de subsuori nişte secretare cumsecade care, se pare, mă aşteptau cu nerăbdare.

M-au invitat la un examen de admitere: m-au pus să beu un pahar de jin, să învîrtesc o horă şi să cînt ceva de la Nicolae Sulac. „Ioi, ţi-am zis că-i molovan! Iştenem, hai să-i dăm bursă”, or zis ele. Eu cînd am auzit că e vorba de bani şi cămin gratuit mi s-au îmbîrligat mustăţile. Prin urmare am hotărît să mai rămîn în zonă vreo cîţiva ani.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

4 Comentarii

  1. Puternic. da oricum nu uităm noi datoria ta de pe fînul din vara ’98. Сволоч!

    Cum ți se pare acest comentariu? Thumb up 1 Thumb down 0

  2. Da, am uitat să menţionez că mai am unele datorii externe către nişte bădiuci nu tare amabili. A se vedea individul din comentariul de mai sus cu care am avut nişte afiore cu perje şi fîn…

    Cum ți se pare acest comentariu? Thumb up 0 Thumb down 0

  3. alo,care-i treaba ca nu stiu?Tare Albule….Articol de milioane…Apropo,vreau un kalasnikov.Spune unde,cit si la ce ora….

    Cum ți se pare acest comentariu? Thumb up 0 Thumb down 0

  4. Bravo , Andrei…cum spuneam mai sus, cam scurt …indrumar. Poate ar fi fost cu cale sa ne spui si de alte peripetii…mai putin inventate:) Sau te temi ca risti sa treci pe linga butoiul cu chinina?
    Bine, Andrei, las’ca-i bine!

    Cum ți se pare acest comentariu? Thumb up 0 Thumb down 0

Scrie un răspuns

Scrie răspunsul pentru a comenta *