Limba română, Basarabia și regionalismele

Înscris în Concursul limba română în Basarabia

Click pentru a vota articolul!

Basarabia de astăzi este locul în care absurdul și paradoxul sunt la ele acasă. Vrem să intrăm în Europa, dar vedem în continuare în Rusia principalul nostru partener; sărbătorim Ziua Limbii și Ziua Independenței, dar nu știm ce limbă vorbim și, vai, independenți suntem oare?

Unii vin, alții pleacă, unii critică, alții laudă, toți își dau cu părerea și în această debandadă națională puțini știu să spună cine suntem, de unde venim și încotro ar trebui să mergem.

Limba vorbită în Basarabia reflectă pe deplin criza politică, economică și socială cu care se confruntă Republica Moldova în acest moment. Această limbă se zbate undeva între un trecut schilodit în beciurile sovietice cu aromă de tortură și deportare, un prezent copleșit de grija zilei de mâine și un viitor incert.

Putem găsi exemple care confirmă acest lucru la tot pasul: începând cu limbajul oficialilor de la Chișinău și cel folosit în mass media și în advertising, exprimarea tinerilor pe rețelele de socializare, până la cea a oamenilor de toate vârstele pe care îi poți auzi la o vizită obișnuită la magazinul de la colț, etc. O să menționez în cele ce urmează cea mai recentă descoperire în acest sens.

Moldova are Poliție Criminală… în sensul cel mai direct al cuvântului. Poate nu vă vine să credeţi. Şi eu am făcut-o pe Toma Necredinciosul atunci când mi-a spus cineva că asta scrie pe uşa unui departament al Poliţiei din orăşelul Glodeni.

Site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Interne din Moldova anunţă clar şi răspicat că ”Direcţia poliţiei criminale reprezintă o subdiviziune structurală a Direcţiei generale servicii operative…” Deci ceea ce credeam eu despre poliţie e adevărat? Şi oamenii legii o recunosc pe faţă?

Lucrurile au început să fie şi mai ciudate atunci când am găsit site-ul Poliţiei din Glodeni – disponibil pe un domeniu rusesc, bineînţeles doar în limba rusă, care ne oferă date despre Криминальная полиция Глодень (rus. Poliţia Criminală Glodeni).

Sintagma face referire aici la un sens învechit al termenului criminal, acela de judecătorie. Fie că aceasta a fost preluată din rusă sau oricare altă limbă, expresia poliţie criminală este din punct de vedere lingvistic o traducere de-a dreptul… criminală, iar folosirea ei drept bună şi oficială este un indicator al haosului lingvistic în care se află ţărişoara noastră.

Româna vorbită între Prut şi Nistru reprezintă o microclimă lingvistică ce continuă să uimească. În cazul în care reușești să treci peste rusismele care alterează graiul basarabenilor, peste expresiile împrumutate anapoda și fel de fel de exprimări stângace, ajungi să descoperi o limbă română încremenită undeva în anii 60-70 ai secolului trecut.

E o limbă ce mustește de expresii și regionalisme care erau folosite altădată pe ambele părți ale Prutului. Amarnic iubitor al graiului moldovenesc, am încercat să privesc vorba dintre Prut și Nistru prin ochii obiectivi ai unui călător poposit pentru prima dată pe aceste meleaguri.

Am descoperit o limbă cu o sonoritate şi un farmec aparte. Cu influenţe din slava veche, ucraineană şi chiar maghiară (făcând referire la legăturile strânse care au existat de-a lungul istoriei între Maramureş şi Moldova). Așa că am făcut o culegere de cuvinte și expresii din Basarabia pe care vă invit s-o citiți aici.

Fiecare din noi a văzut măcar o dată un călător trist că n-a dovedit la autobuz, sau un părinte de aldămaș mândru că odorul lui a dat chișca la țăți. Probabil că unii din noi au fost avertizați că nu se atârnă serios față de școală atunci când au fost zăpsâți că chiulesc de la ore, ca într-un final să ajungă să retrăiască la examene.

Asta ca să nu vorbim despre poama chiflicită și chisonată, vărsată cu căldarea în balercă și transformată în vin ghiurghiuliu, turnat din tocitorică sau băut direct din beșică sau balifon. Și exemplele pot continua.

Pentru orice lingvist, Basarabia este o mină de aur, un portal care îţi permite să călătoreşti în timp. Limba română dintre Prut și Nistru este ca o Cenușăreasă care a fost închisă în casă de o mamă vitregă, izolată decenii la rând – timp în care i s-a repetat întruna că este urâtă și nevrednică.

Dar experimentul sovietic a eșuat. Meștrii suptului de deget, inventatorii de limbi și editorii de dicționare absurde româno-moldovenești au dispărut peste noapte. Basarabenii nu și-au uitat graiul, tradițiile și obiceiurile.

Limba română din Moldova a supraviețuit ororilor comuniste și acum respiră aerul tranziției. Iar drumul pe care îl vom urma de aici încolo depinde doar de noi și de felul în care vom ști să ne prețuim limba, țara și neamul.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

1 comentariu

  1. Bravo, Andrei…Ai spirit de observatie si suflet pentru „bucata de cer de deasupra satului ” tau (citat din Hordiste de Ion Druta)
    P.S. Citeste „deasupra Moldovei”
    P.P.S.Frumoase exeple de expresii, prelungeste sa le aduni intr’un studiu aparte…Am vazut in repetate randuri ca esti atent la aceste „exercitii” a istoriei asupra limbii din teritoriul nostru…

    Cum ți se pare acest comentariu? Thumb up 0 Thumb down 0

Trackbacks/Pingbacks

  1. Lista participanţilor la concursul "Limba română în Basarabia" - [...] Andrei Albu in Concursul limba romana din Basarabia[...]
  2. Limba română, Basarabia și regionalismele - [...] Blog Andrei Albu [...]
  3. Omul alb e din nou în finală | Andrei Albu - [...] Andrei Albu 77 voturi Limba română, Basarabia şi regionalismele [...]

Scrie un răspuns

Scrie răspunsul pentru a comenta *