Cîinele, geanta și aldămașul

caine cool cu palarie si ochelari5 dimineața. Sfîrșit de decembrie. Țopăi zgribulit la ieșirea din vama Sculeni așteptîndu-l pe tata să mă ia cu mașina.  Am lîngă mine un troler care stă țanțoș în zăpada pînă la genunchi. Sînt -15°C așa că dîrdîim împreună: eu lîngă geantă, geanta lîngă mine.

Trolerul e un cadou pe care l-am primit de ziua mea. E nou-nouț, iar drumul spre Moldova este prima lui călătorie. 5:30, se crapă de ziuă. La singurul băruleț din intersecție se aprinde lumina. Mă uit la geantă, geanta la mine și hotărîm să mergem înăuntru.

”Lasă sumca afară!” mă atenționează vînzătoare cu ochii cîrpiți aratînd spre geantă. ”Îi plină de omăt”. Mă așez la masă cu ceaiul în mînă: scaunul sub mine, masa lîngă scaun, geamul lîngă masă, iar trolerul lîngă geam – afară.

Apar și primele semne de viață: două doamne ce schimbă bani, un taximetrist și un cîine. Cel din urmă vine cu nasul în pămînt fix pe traseul făcut de mine, se oprește lîngă geantă și-o miroase atent. ”Aaah, Maramureș, spune privirea lui”.

”… Baia Mare. Am avut o cățelușă acolo. Focoasă di tăt. M-o lepădat pentru un ciobănesc german și m-o lăsat cu buza umflată… la propriu”. Ochii lui sclipesc furioși pentru o clipă după care maidanezul ridică grațios un picior, îmi marchează geanta și dispare ca… cîinele în ceață.

Nu apuc să zic nici pîs și rămîn pe jumătate ridicat cu scaunul sub mine, masa lîngă scaun, geamul lîngă masă, iar trolerul lîngă geamul termopan – pișat. Între timp apare și tata care mă găsește frecînd cu zăpadă locul pătat.

Două ore mai tîrziu ajung acasă. Pun geanta pe pragul părintesc și merg să curăț zăpada ca să putem intra cu mașina în curte. Cățelul meu mă salută bucuros cu salturi zglobii după care dispare. Îl văd cum se apropie de geantă și realizez că e prea tîrziu să mai fac ceva.

”Aaah, Sculeni! se gîndește el în timp ce-o miroase. Am avut acolo o cățelușă. Emancipată di tăt. M-o lepădat pentru un bulldog cu cușcă mare și lanț gros și m-o lăsat cu coadă plină și curnuți”, după care îmi pișă geanta pe cealaltă parte.

Uite așa a fost geanta mea marcată de două ori în aceeași zi, iar cînd le-am povestit pățania prietenilor răspunsul pe care l-am primit a fost evident: ”vezi dacă nu ai pus aldămaș pentru ea la timpul potrivit, pînă la urmă tot a fost udată”.

sursă foto

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

3 Comentarii

  1. Felicitari! Un text atat de spumos, incat aveam impresia ca citesc din Caragiale. Parol! 🙂

    Cum ți se pare acest comentariu? Thumb up 2 Thumb down 0

  2. Pînă la Caragiale mai e mult, dar apreciez complimentul. Mulțumesc, Alina 🙂

    Cum ți se pare acest comentariu? Thumb up 0 Thumb down 0

  3. Scrii foarte fain! Nu te opri! 🙂

    Cum ți se pare acest comentariu? Thumb up 1 Thumb down 0

Scrie un răspuns

Scrie răspunsul pentru a comenta *