Novecento – legenda pianistului de pe ocean

Lucrurile nu sînt terminate atîta timp cît mai ai o poveste de spus și o persoană căreia să i-o povestești – așa începe legenda pianistului de pe ocean, o poveste neobișnuită, diferită de tot ce ai citit, auzit sau văzut pînă în acest moment.

La răscruce de vremuri, atunci cînd secolul 18 își trăia ultimele zile, la bordul navei americane Virginian se naște un copil. Cîteva zile mai tîrziu vasul de croazieră ajunge în lumea nouă, emigranții de toate culorile și vîrstele dau năvală spre gura de debarcare, iar copilul este abandonat.

Un mașinist de culoare îl găsește pe pianul din sala de baluri din clasa 1 și hotărăște să-l adopte. Îi pune numele Danny Boodmann T D Lemon 1900. Danny Boodmann – pentru că acesta era numele lui, T D Lemon – pentru că asta scria pe cutia în care l-a găsit și 1900 pentru că întîmplarea a avut loc în primele zile ale secolul 19.

1900, așa avea să fie alintat copilul de întreg echipajul care l-a educat și l-a crescut cum a știut mai bine. Minunea s-a produs după cîțiva ani într-o noapte în care membrii echipajului au fost treziți de o muzică dumnezeiască. Au mers cu toții în sala de baluri și l-au găsit pe micul 1900 așezat la pian de parcă acolo i-ar fi fost locul de cînd e lumea.

Citeşte tot articolul

Așă așă – ie ie!

Vi s-a întîmplat vreodată să vă sune o melodie în minte și să nu v-o puteți scoate nicicum din cap? Întreb pentru că mie mi se întîmplă tot timpul. Singura soluție în acest caz este să asculți piesa de mai multe ori și să aștepți să treacă.

Boala este contagioasă aşa că mulţi prieteni mi se plîng constant că le bag în cap anumite melodii pe care ajung să le fredoneze fără să vrea. Mai grav însă e atunci cînd nu știi despre ce cîntec este vorba.

Mă trezesc deunăzi și primul lucru care îmi vine în minte este un refren. Pam-pam pam-pam, pam-pam pam-pam bombănesc eu în timp ce iau dejunul. Ie, ie ie, bat toba cu degetele pe masă cîteva ore mai tîrziu încercînd să-mi dau seama despre ce cîntec este vorba.

La un moment dat nu mai rezist și cer ajutor calificat. ”Florine, nu știi ce piesă este asta, îl întreb eu pe un coleg. Pam-pam pam-pam, pam-pam pam-pam!” „Măi, nu știu, răspunde acesta. Poate îți amintești măcar un vers, ceva?”

Citeşte tot articolul

The only thing about me is the way… I blog

Piesa e veche, dar la fel de faină ca şi acum 10 ani cînd a fost lansată de Genesis. Conform membrilor trupei, melodia a apărut în cadrul unor înregistrări. Chitaristul Mike Rutherford a improvizat nişte acorduri, iar Tony Banks a completat cu o parte de clape.

Piesa avea un ritm de blues şi o sonoritate complet diferite de ceea ce vroiau să facă Genesis, dar membri trupei au decis în cele din urmă să o înregistreze ca un experiment, arătîndu-le fanilor ce ar fi putut să cînte Genesis dacă ar fi mers într-un alt registru.

Probabil că Phil Collins nu are nevoie de nici o prezentare atunci cînd recunoaşte că nu se are cu dansul, nu e nici un orator extraordinar, singurul lucru la care se pricepe este… să scrie pe blog.

Citeşte tot articolul

Ce este un omacibos

Ştie cineva din voi ce este un omacibos? Bănuiesc că nu, aşa că o să încerc să vă lămuresc. Pe la mijlocul anilor ’90 Republica Moldova plutea la întîmplare pe apele reci ale tranziţiei. Se trăia greu.

Oamenii nu primeau salariile cu lunile sau le primeau în produse, cum se lăsa înserarea se lua curentul, cine se pricepea să fure, acela avea. Ce mai, debandadă naţională! Tot în acea perioadă au început să ajungă în Moldova şi primele produse occidentale.

Sucul la cutie, gumele turbo, pungile şi sticlele de plastic şi, mai ales, muzica, pentru că aici vroiam să ajung. Ace of Base erau foarte populari, iar una dintre piesele lor cele mai cunoscute era All that she wants. E una din piesele pe care am dansat pentru prima dată la discoteca de la şcoală.

Bun, poate vă întrebaţi ce legătură au toate astea cu omacibosu. Una directă, vă răspund eu.

Citeşte tot articolul

Toată ziua pe facebook că la muncă nu mă duc

În ultimii ani Facebook-ul a intrat în vieţile a zeci de milioane de oameni din întreaga lume. Nu e de mirare aşadar că a ajuns şi în muzica populară. Isprava a fost făcută de Lena Miclăuş împreună cu fraţii Marişca. Aceştia ne cîntă despre o femeie care în loc să stea la oale, stă pe net la taclale şi caută de plictiseală prietenie virtuală. După care vine refrenul:

Toată ziua pe Facebook că la muncă nu mă duc
Şi gătesc doar cînd apuc.
Aşa-mi strigă al meu bărbat zice că m-am măritat
Şi stau zi de zi pe chat.

Cîntecul a fost primit cu ostilitate în mediul online. Majoritatea articolelor nu privesc înregistrarea cu ochi buni. Părerea mea este că piesa e chiar simpatică. Întotdeauna mi-a plăcut muzica populară, chiar şi în formele ei mai moderne gen etno. Evident că nu sînt de acord cu cei care au catalogat-o drept manea.

Vă invit să o ascultaţi mai jos. Aştept părerile voastre.

Citeşte tot articolul

Un videoclip demn de Oscar

Este vorba de videoclipul piesei God’s Gonna Cut You Down, cunoscută și ca Run On sau Run On for a Long Time care a fost interpretată de-a lungul timpul de numeroși artiști printre care Moby, Tom Jones și chiar de regele Elvis Presley.

Preferata mea este versiunea interpretată de legendarul Johnny Cash care a înregistrat-o în 2003. Piesa a fost inclusă în albumul American V: A Hundred Highways care a apărut la 3 ani după moartea lui Cash ca un omagiu postum pentru unul dintre cei mai influenți și remarcabili muzicieni ai secolului 20.

Johnny Cash a reușit să dea piesei un suflu diferit față de predecesorii săi. Versiunea pe care o veți auzi în acest videoclip a fost prelucrată de către Rebel Son care i-a adăugat un pic de ritm și de bași pentru a spori impactul melodic.

Citeşte tot articolul