Când șoferul te lasă noaptea în munți la -25˚C

Stau și mă întreb: ce fel de om trebuie să fie un șofer de autocar care dă jos un student la marginea unui orășel din munți la 3 dimineața și-l lasă acolo când afară sunt -25˚C? Cum poți dormi mai apoi cu conștiința împăcată știind că l-ai lăsat acolo să facă autostopul?

Întâmplarea pe care vreau să v-o povestesc a avut loc săptămâna trecută pe autocarul Cluj-Chișinău. Un student, să-i spunem Florin, a decis să ia autocarul din Roman spre Cluj la recomandarea surorii sale. Știind că perioadă de după sărbători e una foarte aglomerată, a sunat cu 2 ore înainte să se asigure că mai erau locuri libere.

Șoferul l-a asigurat că mai erau și i-a spus să aștepte autocarul în Roman. Autocarul a ajuns cu vreo 40 minute întârziere din cauza zăpezii și a condițiilor grele în care se circula – lucru pe care-l putem înțelege. Șoferii nu sunt Dumnezei, merg și ei cum pot ca pasagerii să fie în siguranță.

Când nu sunt locuri, stai în picioare!

Ce-ar fi trebuit să-i spună șoferul la sosirea autocarului: „îmi pare rău, dar toate locurile sunt ocupate. Poți merge doar în picioare, biletul până la Cluj costă 50 lei”. Ce i-a spus șoferul de fapt: să urce cu geanta în salon, pentru că nu mai era loc la bagaje și să se așeze dacă găsește un scaun liber.

Scaune libere nu mai erau, iar la următoarea oprire din Piatra-Neamț au mai urcat câțiva oameni care așteptaseră la fel ca Florin. Undeva prin Harghita șoferul le-a cerut pasagerilor să plătească biletul.

Simțindu-se nedreptățit, Florin a cerut o reducere, pentru că nu avea loc. Șoferul nu a fost de acord. După câteva discuții, Florin a fost de acord să plătească toată suma cu condiția să primească bon (pentru decontare).

Moldova – țara în care nu „se practică” bonul fiscal

Deschid aici o paranteză: am călătorit prin Republica Moldova mulți ani și, cu excepția cazurilor în care am cumpărat bilet de la casă, nu am primit niciodată bilet de la șofer. De bon nici nu mai zic, pentru că șoferii nu au POS-uri mobile.

Aceasta este uzanța practicată în Moldova. Statul se face că nu vede, șoferii fac bani la negru pe care-i împart cu cei care închid ochii. Vă dați seama așadar că șoferul s-a simțit oarecum insultat când i s-a cerut bon. Așa că în loc să-i ofere măcar bilet, i-a propus o hârtie cu ștampila firmei.

După ce Florin a refuzat, șoferul s-a enervat și l-a dat jos undeva în Harghita, la o benzinărie de la marginea unui orășel. Era 3 dimineața și în jur de -25˚C.

Ați făcut vreodată autostopul în toiul nopții la margine de lume pe un ger cumplit? Sper că nu, dar vă puteți imagina cum e. La benzinărie era de serviciu o doamnă care nu prea înțelegea româna (ca tabloul să fie complet). Aceasta însă i-a permis lui Florin să se schimbe și să se încălzească.

Și i-a dat câteva indicații despre transportul din zonă. La 8 dimineața, după 4-5 ore petrecute în frig, Florin a reușit să ajungă în cel mai apropiat orășel și a urcat pe un autocar spre Cluj, care avea sistemul de încălzire parțial defect. Asta ca povestea să fie și mai dramatică.

În urma reclamației depuse la firma de transport, șoferul în cauză ar fi fost demis. Concluzia o trageți singuri. Eu am de adăugat doar atât: dacă vrem să creștem ca popor, trebuie să avem curajul să luptăm pentru asta și să înfruntăm nedreptatea.

P.S. 1

Din păcate acest caz nu este unul izolat. Am scris în acest articol despre alte întâmplări nefericite ce au avut loc pe autocarele Cluj-Chișinău. În același timp țin să precizez că am călătorit pe acest traseu de multe ori de-a lungul anilor și în majoritatea cazurilor nu am întâmpinat probleme.

P.S. 2

Pentru cei interesați, postez mai jos link spre două legi relevante:

Legea transportului rutier din Republica Moldova care definește drepturile și obligațiile părților implicate în transportul de călători

Legea transportului rutier în România care specifică expres interdicția de a transporta pasageri în picioare pe autocare

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Scrie un răspuns

Scrie răspunsul pentru a comenta *